Saturday, November 12, 2011

Despre blocuri si oamenii lor





Am iesit cu Octavian pe un frig care ne tinea mainile in buzunar mai degraba, decat pe aparat. Asa ca mai mult ne-am plimbat si am vorbit decat am fotografiat. Uneori e mai degraba despre asta mai mult decat despre orice altceva, asa ca e ok.
Am intrat prin curti interioare si alei ascunse printre blocuri vechi, locuri care te faceau sa simti ca intri nepermis de mult in intimitatea unor oameni.

Octavian ii momea cu “Din ce an e blocul asta?”, apoi stateam si vedeam daca musca.

Cel din imagini e nea Ion, cum reiese din povestile lui cu personaje importante ale unui Iasi vechi de 50-60 de ani. Ne-a povestit despre blocul a carui curte se pregatea sa o mature, construit la 1850 si ceva, luat de primarie in 1922 si in care el sta din ’56. Prin blocul ala s-au perindat cantareti la opera, profesori universitari, “boieri” si “chiaburi”, si el, un proletar.
Din industria usoara, dupa cum se descrie.

Sa-si traga incalzire i-a ajutat Iliescu. Pe cand era “sef la Iasi” locuia vis-a-vis de ei, unde acum e cladirea Romtelecom. L-a pandit sa se intoarca acasa intr-o zi impreuna cu “profesorul Hurmuzachi” si i-au dat plicul cu cererea. Iliescu i-a servit si cu un cabernet. Ceea ce a fost ok, ca pe vremea aia nea Ion “bea mult”. Acum nu mai bea, doar fumeaza.
N-a crezut ca-i rezolva, dar la 2 zile aveau zeci de oameni in curte care le-au scos sobele si au pus si parchet in completare. Nea Ion a mai dat un chil de tuica si 100 de lei si l-a schimbat pe tot.
Cu gazul a fost la fel. A sunat Iliescu la Bucuresti si a trecut peste capul celor din Iasi care ii amanau.
Cu securitatea a fost ok, n-a avut treaba, el doar ii intreba ce grad au, ca sa stie cum sa-i ia. Adica sa stie daca le zice “nea Costica” sau “tovarase”, probabil.

In centrul Iasiului, la 3 pasi de “strada mare”, exista sutiene, chiloti si maiouri puse la uscat in spatii semi-publice. Printre ele, amintiri cu nume ce ori nu mai sunt prin Iasi, ori nu mai sunt deloc. Amintiri care par mai degraba ale blocurilor decat ale oamenilor din ele.
Oameni care abia asteapta parca sa le depene cu tine si sa fie si imortalizati. Pentru ca dupa cum a zis chiar nea Ion: “Ce, eu nu-s de poza?”

posted by Cristi at 11:44 pm  

Tuesday, October 25, 2011

INRI

cnv000012.jpg
cnv000012.jpg
cnv000012.jpg
cnv000012.jpg
cnv000012.jpg

Ca un ateu superficial ce sunt, am esuat in a ma declara astfel (ateu, nu superficial) la recensamantul asta, al populatiei si locuintelor, din 2011.

Domnisoara care m-a recenzat mi-a zis ca nu are cod pentru asa ceva, ca nu poate pune nimic, sau liniuta ca nu se proceseaza. Asta e, cica pana nu completez fisa de dez-inscriere sunt crestin ortodox.

A, si in alta ordine de idei cica sunt cap de familie :)

posted by Cristi at 1:40 pm  

Thursday, December 30, 2010

Despre Romania ca sat

img_1450.jpg

In spatele blocului in care am crescut in Bacau au existat pana acum 10 ani gradini de zarzavat si pomi fructiferi, cu garduri, portite si bancute.

Lumea inca mai creste caini si pisici pe langa bloc, unii inca isi mai lasa tarlicii in fata usii. Inca se mai taie porci in fata blocului si inca se mai merge cu ursul si capra prin spatele acelorasi blocuri. Carutele cu cai inca mai tropaie pe asfalt si unii inca mai arunca cojile de ceapa si de oua pe geam, de parca le-ar arunca gainilor din curte.  Nu ne respectam ca si cetateni cu drepturi egale, ne toleram, ne barfim si ne tragem de sireturi ca niste consateni.

Suntem, marea majoritate, prima, maxim a doua, generatie care nu s-a nascut la tara. Si ne mai miram ca din satul romanesc n-a mai ramas decat taranul de la oras.

posted by Cristi at 11:31 am  

Tuesday, November 9, 2010

Despre bautura

Nu sunt, doamne fereste, vreun habotnic. Sau vreun propovaduitor al vietii sanatoase sub toate aspectele. Beau si eu 1-2 beri la 2 saptamani, ma mai ametesc la cate vreo petrecere, imi stiu limitele si oricum nu vad rostului bautului fara masura.

Si totusi mi se pare ca la nivel national alcoolismul e una din problemele cele mai mari, mai ales la tara, la un loc cu lipsa educatiei sau igiena precara. Dar despre asta n-o sa vedeti tot atatea emisiuni ca despre imprumuturile de FMI.

Nu pot intelege, sau nu vreau sa inteleg de ce toate bombele de cartier sunt pline la 7-8 dimineata sau de ce 99% din mesterii pe care ii aduci in casa vin cu macr un bidon de bere de 2 litri la ei, pe care il termina pana la pauza “de masa” de la pranz. De, e grea munca, ti se face sete si nu da bine sa bei apa oamenilor, ca au apometre, saracii.

Bun. Ne-am dus si noi la pozat la Dobrovat, intr-o duminica dimineata, pe la 8-9, ca erau lumina si culorile de pe dealuri faine. Pe jos prin sat, spre manastire. Totul bine si frumos, dar ni s-a facut cam foame. Am intrebat niste copii de prin curtea manastirii unde gasim un magazin. Ne explica unul un drum peste un delusor, printr-o faneata ingradita, spre un magazin.

cnv000036.jpg

Cum sarim gardul si iesim pe drum, pe scurtatura, dam de un grup de barbati si femei care mergeau la cules de bureti. Buna ziua, cautam si noi un magazin. Pai haideti ca va aratam noi. Si ne luam dupa ei. Urcam prin satul pustiu si cam sters (nu semana cu asezarea umana pe care ne-i imaginasem noi, mai ales una in jurul unei manastiri). Uitati, acolo, la portile alea maro, unde intra si aia… ne zic ghizii nostri si o iau spre padure.

Pe portile maro mai intrau 2 barbati, care se pornisera din poarta unei case,  ceva mai la vale.Intram si noi pe portile fara nici un insemn ca inauntru ar fi vreun magazin. In curtea saracacioasa si tipica de tara cei doi barbati proaspeti veniti se asezasera la o masa alaturi de alti doi care erau deja acolo.  Sub umbrarul uscat de vita mai era o singura masa pe care o femeie taia niste varza. Toti ochii erau atintiti pe noi.

Octavian intreaba, la risc: O cafea? Nu, nu facem zice femeia mirata. Aha, zicem noi. Da niste pufuleti, biscuiti, ceva? Femeia, parca il luase pe nu in brate: Nuuu, n-avem. Totul durase cateva secunde, abia pe parcurs observam ca cei 4 aveau in fata pahare cu tarie si niste sticle cu bere la 9 jumate dimineata sau ca nici inauntru nu era vreo carton pe care sa scrie magazin mixt sau ceva care sa dea de inteles ca s-ar gasi ceva de cumparat in afara de bautura.

Ne-am simtit ridicol si am plecat chicotind.Am gasit, mai la vale, pe fix acelasi drum, alt magazin, pe langa care trecusem initial,pe care nu ni-l indicase nimeni in drumul nostru ghidat. Ne-am prin singuri pentru ca intre timp oprise in fata o dacia papuc din care se descarca paine.

Ne-am dat, pe urma, seama de rationamentul celor care ne condusesera la “magazin”: 3 barbati, din care 2 barbosi, cauta duminica dimineata un magazin. Ce pot ei cauta decat alcool?

posted by Cristi at 12:01 pm  

Tuesday, November 9, 2010

Despre animale

img_3085.jpg

“Blaj. Alexandru. Ca unu este.”

Asa ne zicea domnul de mai sus, prin primavara, cand l-am intrebat pe ce adresa sa-i trimitem fotografiile. Eram in Marisel, Cluj, si el ne primise la el pe domeniu, ca nu pot sa-i zic curte. Ne primise sa-i fotografiem animalele, curtea, capitele de fan, “da’ nu in casa, ca acolo nu avem ce sa vedem”. Era mandru mai ales de un bou baltat caruia ii punea dragastos capul in poala si se poza cu el.

Si apoi vorbea in dodii. Iarba pe care o cosea de acolo nu-i ajungea peste iarna pentru toate animalele. De unde mai lua? Pai de acolo din curte. O cosea singur cu ajutoare si era de acord ca era foarte frumos la el in ocol, dar vara.

Acu’ doua saptamani am iesit tot cu Octavian, dar cu George in loc de Constantin , la Dobrovat in loc de Cluj. Ne-am hotarat ca ne-am plictisit de oras si de alb-negru si ca mergem “pe dealuri” unde se coceau culorile de toamna, eventual intr-un sat, sa pozam oameni de la tara.Am lasat masina in fata unui pod in constructie si am intrat pe jos spre sat.

cnv000011-2.jpg

Pe un camp, un om priponea vreo 3 cai.

Eu: Buna ziua!

El (circumspect, fara sa se uite spre mine):  Buna ziua…

Eu (cu talentul nativ in a aborda oamenii straini, il iau “pe ocolite”): Pot sa fac cateva poze?

El (si mai circumspect): Cui?

Eu (diplomatic): Pai… la cai. Si incep sa declansez, sa fiu sigur ca am macar 1-2 cadre inainte sa zica nu.

El (inciudat):  Eh. Pai nu merita ei poze…

Eu (amuzat, crezand ca se refera la starea cailor, care nu erau chiar armasari proaspat tesalati, cum am citit eu ca se face cand vrei sa ingrijesti un cal ca lumea): Ei, pai de ce?

El (referindu-se, tot mai evident, la calul cu care tocmai se chinuia): Pai nu merita aista pozat, ii cam rau…

Eu (facand conversatie si declansand): Pai ce-a facut?

El: Pai nu asculta, ma cam supara…

Eu (orasean amuzat): Na, pai e animal.

El (iritat ca nu pricep): Ei! Animal-animal, da’ ce prostii are in capul ala…!

Eu (fara replica):

cnv000007.jpg

posted by Cristi at 11:23 am  

Wednesday, September 8, 2010

Despre bani

img_0187t.jpg



Acum vreo jumatate de an Tudor (si Victor de altfel) imi spunea ca daca nu am bani sa ii iau cutare jucarie, sa scot de la bancomat. Simplu, nu?

Domnul de mai jos, cand se trezeste, oare scoate cash de alaturi, din sufragerie, sau plateste cu cardul?



img_0142t.jpg

posted by Cristi at 9:31 pm  

Saturday, December 19, 2009

Despre semnalizare

Buna seara. Astazi, despre semnalizare. Adica aia de la masina, stanga sau dreapta. Postul asta s-ar putea constitui intr-o scrisoare deschisa, cum am vazut ca se obisnuieste in ultimul timp :) , dar pentru ca, de fapt, stiu ca cei care citesc ce scriu eu aici oricum aud aceleasi lucruri si din gura mea, un asemenea demers ar fi similar cu unul in care eu as scrie aici pentru Obama.

Oameni buni, dragi soferi, smecheri la volan, cretini din trafic, a semnaliza NU echivaleaza cu o cerere aprobata din start pentru prioritate. Cu alte cuvine, NU, prioritatea nu functioneaza pe principiul pe care hotarati la voi la bloc care trage primu’ la poarta, “Priiiiim’!”, iar semnalizarea nu reprezinta un asemenea strigat! Si mai clar: daca VOI semnalizati, asta nu inseamna ca eu trebuie sa ma inchin la voi, pricepeti?

Ma simt dator sa explic asta, pentru toti idiotii de pe strazi care, daca mai au rabdare sa te injure dupa ce o comit, ca sa se simta bine pana la capat, iti urla un disperat: “Da’ n-ai vazut, frate, ca am semnalizat?!?!?” Ba da, frate, eventual IN TIMP ce faceai manevra geniala, am vazut ca ai si semnalizat, ca sa inteleg ca gata, sa ma duc acasa, ca acu te joci TU pe strada. Cred ca singura circumstanta in care semnalizarea ta imi spune mie ca eu nu am voie sa fac ceva e aia in care tu semnalizezi si te-ai angajat in depasire, iar eu as vrea sa fac acelasi lucru. Altfel, astepti sa trec eu, iar dupa aia poti sa omori pe altul. Cam asta voiam sa transmit colegilor din trafic.

A, si inca ceva, tot in spiritul Sfintelor Sarbatori de Craciun. Moarte Amenzi taximetristilor!

posted by Cristi at 9:20 pm  

Sunday, December 28, 2008

Despre evolutie

Stimulat de nise lecturi recente si de dorinta de a-mi tachina o prietena ma gandeam azi iarasi la caini. Deja par a fi omniprezenti si prin bacau, care intr-o vreme era scutit de pacostea asta. Cineva a tacut si a facut, fara sa inflameze babele miloase. Azi sunt la conducere unii mai luminati, mai curati si mai milosi, se pare.

Asa, deci ma gandeam ca noi, ca specie a trebuit sa ne adaptam treptat la mediu, la animale care deveneau tot mai inteligente odata  cu noi, la vremea tot mai rece pe cat urcam spre nord, la boli tot mai grele, etc.

Cainii au norocul sa se adapteze direct la civilizatia noastra. Constat ca marea majoritate a cainilor stie sa treaca pe trecere, deja nu ne mai mira asta. E clar ca, fara sa fiu ironic, i-am omorat pe cei care nu intelegeau cum e cu zebra. Cei destepti au invatat, cei mai putin inteligenti s-au dus, si nici n-au procreat exemplare ne-instruite in ale codului rutier.

Se pare ca acum mai sunt doar exemplare care nu au inteles cum sta treaba cu rosul si verdele la semafor. Daca vrem sa le facem un bine, si ca cei de maine sa nu mai incurce culorile la semafor, nu putem decat sa-i calcam pe cei de azi.

Cand vor intelege si codul rutier va fi groasa. Obama nu va mai reprezenta mare lucru cand, in Romania, cainii vor fi pregatiti sa preia functii de conducere.

posted by Cristi at 12:23 am  

Wednesday, May 14, 2008

Acestea sunt strazile primariei pesediste

Sincer, avand in vedere ca nu am mai scris demult, as fi preferat sa o fac despre filmele ultimei perioade. Am in cap cateva filme, unele foarte proaste, ca The Mist sau Passion of the Christ, sau unele foarte bune ca Everything is Illuminated sau The Kite Runner.

N-a fost sa fie deocamdata, insa in acelasi timp se strang frustrarile zilnice. Cumva, locul postului astuia ar fi in blogul celalalt, cel de frustrari, dar ceva parca il face mai personal asa ca am sa scriu aici.

Am mai mentionat faptul ca nu ma simt foarte iesean, probabil ca in afara de votul pentru primar, am sa le anulez pe restul, nu ma intereseaza semi-anonimii, boiernasii de provincie carora le curg balele dupa un post in consiliul local fara ca vreodata sa simuleze vreodata ca ii intereseaza si altceva decat afacerile lor.

Nu prea inghit psd-ul, din diverse motive (iliescu, geoana, mitrea, etc) dar cred ca in bucuresti l-as fi votat pe oprescu. Ce vreau sa spun e ca cuiul meu impotriva lui nechita nu e unul orb. Pur si simplu mi s-a parut anonim, invizibil, la limita competentei.

De cateva zile sunt fortat sa parcurg un drum inainte si inapoi prin oras, care ma poarta pe vestitul dn 28. Stiam de mai demult panourile similare dinspre capat de Tudor Vladimirescu, dar acum mi-au sarit in ochi cele care spun, textual : Va aflati pe DN28, drum aflat in administrarea guvernului liberal,cre refuza sa-l repare.

Sunt absolut convins ca undeva prin ministerul transporturilor sau de ce naiba minister tine ADN se gasesc cativa dobitoci care isi freaca mainile de bucurie ca nechita isi ia injuraturi de la ieseni pentru ca ei lasa in paragina un drum. Asa ca pe undeva inteleg si banerele lui. Dar frate, in pizda mamii lor de strazi din iasi, DN28 ala e ultimul drum de cacat din orasul asta unde ti-ai rupe planetarele si daca ai merge numai pe trotuar? De ce nu as face o cheta printre cunoscuti sa tin 2-3 zile un banner undeva prin tatarasi macar pe care sa scrie: Acestea sunt strazile primariei pesediste care refuza sa le repare?

Cam cat tupeu iti trebuie sa dormi 4 ani si acum in perioada electorala sa faci pe victima ca vai, DN 28 e bombardat si nu da tariceanu bani. Da prin oancea a tras cineva vreo raita in ultimele luni? Sunt vreo 2 santuri pana la cot, in BETON, nu in asfalt. Pe esplanada tatarasi a incercat cineva sa plimbe un carucior de copil fara ca acesta sa se dezintegreze din cauza vibratiilor?

Ei, deci de aia nu-l suport eu pe Nechita.

PS. Ce dracu cauta tramvaiele pe drumurile nationale ?!?

posted by Cristi at 10:46 pm  

Monday, March 3, 2008

De ce vorbe si de ce nu fapte

Scriu pe blog, desi cum am mai explicat, nu ma incanta fenomenul. Nu ma consider blogger si nu ma omor dupa blogger. Nu imi place teminologia asta sau incadrarea automata. Sa le zicem site-uri unde oamenii isi expun opiniile despre anumite subiecte.

(more…)

posted by Cristi at 1:40 pm  
Next Page »

Powered by WordPress