Monday, July 14, 2008

Despre scriitura

Cred ca una din cele mai mari minciuni pe care le poate spune un scriitor e ca personajele si intamplarile din randurile lui sunt fictionale.

A trebuit sa vad un film care desi incearca, nu reuseste sa fie ce-si doreste, The Darjeeling Express, ca sa pot pune in cuvinte ce simteam demult.

Cred ca totul vine din faptul ca in arta, mai ales, dar in general in creatie, nu poti inventa ceva din nimic. Nu poti construi de la 0 niciodata. In scris nu e altfel. Nu poti inventa trairi, e o realitate inerent umana. Oricat de mult empatizam cu cei din jur, oricat vibram la ce se intampla in jurul nostru, in ultima instanta sunten singuri in capul nostru, noi cu noi, izolati de restul. Macar si fizic, organic, nefiind compatibili cu standardul USB, nu ne putem niciodata conecta direct la gandurile si senzatiile altora.

Cum atunci sa inventezi personaje complete, care sa gandeasca independent de tine, autor? Esti condamnat sa te rupi in bucati, sa reetraiesti episoade dureroase, sa iti caricaurizezi apropiatii, sa te consumi pentru fiecare in parte, atunci cand creezi personaje si intamplari.

Scriitorii, in general neadaptati, schzoizi si suferinzi sunt prinsi in capcana lipsei unei comunicari reale, ideale, si sunt astfel nevoiti sa se dezvaluie sutelor, daca sunt norocosi, miilor, de necunoscuti care ii vor citi. Nu pot decat sa spere ca bucatile lor de suflet si amintirile lor sunt suficient de bine camuflate incat nimeni sa nu-i poata banui ca ei sunt la fel de vulnerabili ca cei pe care ii inventeaza. Si atunci sustin ca acestia, si intamplarile prin care trec ei sunt pur fictionale.

posted by Cristi at 10:13 pm  

Saturday, January 5, 2008

Carti care te fac sa scrii

Ca adolescent am citit tone de literatura SF. Cred ca a fost unul din putinele lucruri vis-a-vis de care am avut o abordare sistematica. Am citit cam toti autorii mari, cam tot ce se putea gasi pe la noi. Si nu mi-a stricat. Ce m-a fascinat la genul asta de literatura a fost, pe langa evidenta deschidere catre feluri noi de a gandi si de a privi omul, pofta pe care o simteam la randul meu de a scrie.

Am scris cateva texte, poate ceva peste 10, ceva sub 20, nici nu mai stiu, ultimul arhivator al lor a fost sinzi, sotia mea. Nu conteaza daca erau bune sau rele, dar le scriam pentru ca altfel nu ma puteam elibera de gandurile ce imi ramaneau dupa ce citeam sf. (more…)

posted by Cristi at 12:43 am  

Powered by WordPress