Sunday, December 28, 2008

Despre sacrificiu, porci si ipocrizie

Desi m-as putea baga, superficial, ca de obicei, in rationamente pseudo-antropologice, n-am sa o fac. Indraznesc sa-mi dau doar cu parerea si sa spun ca sacrificiul ca act, face parte din istoria noastra ca specie, din dezvoltarea noastra religioasa, morala, mistica. O fi ceva legat de acel fior provocat de faptul ca poti omori o fiinta dar nu poti crea alta, sau de faptul ca iti asumi un gest violent pentru binele altora, pentru a indupleca un spirit nevazut, nu stiu.

Ok, nu mai sacrificam oameni.  Dar cam atat, magia momentului pare sa nu fi disparut de mult din trairile noastre. Mielul de pasti si porcul de craciun fac inca parte din mostenirea culturala a natiei noastre.

Acum insa vine implacabila masinarie birocratica a UE-ului si ne spune ca nu mai e voie sa bagam cutitul. Sangele nu are voie sa galgaie, animalul nu mai are voie sa horcaie disperat. Nu, el trebuie omorat cu mila, fara sa stie ce i se intampla.

Lasam la o parte cel mai evident exemplu, cel legat de corrida spaniolilor, exemplul e prea-uzitat si pana si UE afirma ca inca mai incearca sa-i convinga si pe ei sa renunte la acest “barbar” obicei.

Cred ca ipocrizia e ascunsa in alta parte. De fapt europeanului i se rupe de corrida pentru ca acolo e vorba de un spectacol, nu de o exploatare sistematica a unui animal in scopul de a furniza hrana populatiei. Ca manaca aia urechile si coada taurului sacrificat, e superflu, nu asta e scopul primordial.

Europeanul vrea sa aiba constiinta lui de ecologist de mall impacata. El trebuie sa se simta curat, fara sange pe maini, cand mananca un preparat din carne. Vrea sa doarma linistit ca a trecut prin aceasta lume si si-a alimentat organismul fara sa provoace suferinta. A bagat la mat fara sa-si sporeasca datoria karmica, fara sa creasca cantitatea de durere pe aceasta planeta.

Din motivul asta ii se pare mult mai uman sa omori mii de vaci tampe si porci obezi in abatoare decat sa dai voie unui taran, poate inca mai legat de natura si de energiile ei, sa sacrifice un animal in cadrul unui ritual din care sacrul nu lipseste chiar daca nu se aude Imnul Bucuriei. Taranul original, pe cale de disparitie, recunosc, se simtea mult mai umil, si mai sincer, cand facea o cruce pe fruntea inca calda a unui porc injunghiat. Pamantul cerea sange ca sa dea paine la anul. Asta era credinta lui pagana la origini, si nu o facea musai cu placere, dar o facea responsabil, si fara sa rateze sobrietatea ritualului, fara cruzime.

Azi,mancam pui omorati pe banda rulanta si vaci curentate. Pe langa colesterol, carnea obtinuta dupa standarde europene iti picura in sange si fericirea lor.

posted by Cristi at 12:53 am  

Sunday, December 28, 2008

Despre evolutie

Stimulat de nise lecturi recente si de dorinta de a-mi tachina o prietena ma gandeam azi iarasi la caini. Deja par a fi omniprezenti si prin bacau, care intr-o vreme era scutit de pacostea asta. Cineva a tacut si a facut, fara sa inflameze babele miloase. Azi sunt la conducere unii mai luminati, mai curati si mai milosi, se pare.

Asa, deci ma gandeam ca noi, ca specie a trebuit sa ne adaptam treptat la mediu, la animale care deveneau tot mai inteligente odata  cu noi, la vremea tot mai rece pe cat urcam spre nord, la boli tot mai grele, etc.

Cainii au norocul sa se adapteze direct la civilizatia noastra. Constat ca marea majoritate a cainilor stie sa treaca pe trecere, deja nu ne mai mira asta. E clar ca, fara sa fiu ironic, i-am omorat pe cei care nu intelegeau cum e cu zebra. Cei destepti au invatat, cei mai putin inteligenti s-au dus, si nici n-au procreat exemplare ne-instruite in ale codului rutier.

Se pare ca acum mai sunt doar exemplare care nu au inteles cum sta treaba cu rosul si verdele la semafor. Daca vrem sa le facem un bine, si ca cei de maine sa nu mai incurce culorile la semafor, nu putem decat sa-i calcam pe cei de azi.

Cand vor intelege si codul rutier va fi groasa. Obama nu va mai reprezenta mare lucru cand, in Romania, cainii vor fi pregatiti sa preia functii de conducere.

posted by Cristi at 12:23 am  

Powered by WordPress